510 DE ANI DE LA ADORMIREA SFANTULUI STEFAN CEL MARE

[..] „Mare ctitor de lăcaşuri sfinte. Ctitorirea de biserici şi mânăstiri, este latura cea mai frumoasă a activităţii Măriei Sale.ctitorii_sf._stefan_cel_mare Sfântul Ştefan ştia că „lumea dăinuie prin rugăciune (cum va scrie Sfântul Siluan Athonitul), că jertfa Sfintei Liturghii, rugăciunile Maicii Domnului şi ale Sfinţilor, sunt buna mireasmă pe care o primeşte Dumnezeu, pentru a se arăta „milostiv spre noi”. De aceea, el a făcut din ţara Moldovei o grădină frumoasă, plină de biserici şi de mânăstiri. A construit mai ales mânăstiri „în care neîncetat se laudă Dumnezeu”, înzestrându-le cu toate cele necesare şi cu mari proprietăţi din care să se întreţină. Astfel, mânăstirile, aflate sub protecţia şi oblăduirea sa, au devenit focare duhovniceşti şi vetre alese, de cultură creştină. Călugării, pe lîngă îndeletnicirea îngerească a rugăciunii, aveau ca rucodelie pictura, sculptura, broderia, muzica, caligrafia sau alte îndeletniciri artistice, ale căror roade se văd până astăzi. Ctitoriile Sfântului Ştefan: Putna, Neamţ, Voroneţ şi celelalte ale Măriei Sale din Ţară şi din Sfântul Munte sunt mărturii vii ale iubirii sale faţă de Biserică, casa lui Dumnezeu, cum este numită.

Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să se mântuiască sufletele noastre”. Şi totuşi, cea mai mare realizare a Măriei Sale Ştefan este dobândirea sfinţeniei, care este încununarea tuturor faptelor sale alese. Acest lucru îi dă putere şi îndrăzneală ca şi după moarte să mijlocească pentru noi înaintea feţei lui Dumnezeu.

Odată cu canonizarea oficială din anul 1992, au fost compuse Slujba şi Acatistul său, prin care se preaslăvesc faptele sale, în cuprinsul patriarhiei române. Mormântul de la Putna a devenit nu numai un loc de pelerinaj, evlavie, cinstire şi respect, ci şi un loc de rugăciune, de reculegere, de regenerare a credinţei în Hristos şi în menirea noastră. Lângă mormântul său sfânt, simţi fiorul iubirii de Dumnezeu, de Ortodoxie şi de Ţară.

După canonizarea oficială, întâmpinată cu mare bucurie, de creştinii ortodocşi români, avem bucuria de a ne desfăta duhovniceşte, de cântările slujbei sfântului voievod Ştefan. Câteva din stihirile Vecerniei, sunt grăitoare ale acestei bucurii şi desfătări:

„Astăzi întreaga suflare românească, cu aleasă evlavie şi cu inimi curate, se îndreaptă la locul unde odihneşte întru nădejdea Învierii şi a vieţii veşnice slăvitul Voievod Ştefan, cel ce n-a avut odihnă întru apărarea ţării şi a credinţei noastre strămoşeşti, lăudându-l cu cântări duhovniceşti”.

Aşadar toată suflarea românească, „cei care iubesc postirea şi rugăciunea”, „cetele călugărilor”, „vitejii ostaşi”, „dreptslăvitorii creştini” se bucură duhovniceşte, întru cinstirea Sfântului voievod Ştefan. Se bucură sfântul şi cuviosul Daniil Sihastrulcă fiul său duhovnicesc, astăzi este cinstit după cuviinţă, cu psalmi şi cu cântări duhovniceşti”. Natura care a plâns la înmormântarea sa, acum „a încetat plânsul” şi se bucură şi ea.

“Astăzi întreaga suflare românească, pământul Moldovei, al Transilvaniei şi al Munteniei, cel care a fost un singur trup dintotdeauna, ca într-o unime treimică, cu un glas şi cu o inimă, vine să laude pe mult iubitorul Casei lui Dumnezeu, pe slăvitul Ştefan, pe marele ctitor de biserici, întru care neîncetat se laudă Dumnezeu, „Cel Unul în Fiinţă şi închinat în Trei Feţe”

cântă stihira.

Bucuria în Dumnezeu, ca dar al Sfântului Duh, este singura bucurie lipsită de egoism, care sporeşte iubirea şi unirea dintre oameni. Asemeni bucuriei Învierii Domnului, este şi bucuria canonizării (învierii unui sfânt). […]

mormant-stefan-cel-mare-putna-1
fragment preluat de aici

 

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;510 DE ANI DE LA ADORMIREA SFANTULUI STEFAN CEL MARE&8221;

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s