Sf Isaac Sirul: Cuvinte catre singuratici despre viata duhului, taine dumnezeiesti, pronie si judecata [29]

Cuvantul 3

Al aceluiasi frate Mar Isaac episcop si singuratic.
Felurite capitole despre cunoastere, in care se gasesc contemplari inalte si o cunoastere desavarsita, intelegeri dense si minunate si mari taine ce slujesc bucuriei si veseliei sufletului si cresterii lui in cele duhovnicesti.


A doua suta a capitolelor despre cunoastere

(continuarea)

31. Singurătatea ne face părtaşii unei inteligente dumnezeieşti şi ne apropie în putină vreme şi fără nici o piedică de limpezimea gândirii. 32. Când lumina apune şi te înăbuşi din lipsa aerului, atunci foloseşte-te cu râvnă de cele din afară: de îngenuncheri, de implorări prelungite ş. a. m. d. Căci aerul se va limpezi pe neaşteptate, soarele se va ridica din nou fără veste şi uneori îşi va trimite razele până la jumătatea bolţii cereşti.

33. Prin marile lui lipsuri, un loc pustiu ne face să dobândim omorârea inimii, ne dă o inimă de copil şi o amestecă cu Dumnezeu prin privirea atintită neîncetat spre El în chip neabătut zi şi noapte. 34. Smerenia e recapitularea reculegerii mintii. Ori de câte mintea se împrăştie, i se taie mădularele smereniei. Dacă spui că se intâmplă ca ea să-şi adune gândurile chiar şi aşa, gandeşti rău. Arată-mi o singură patimă rea care se inaltă în minte fără imaginile lucrurilor. Dacă mintea e modelată de imagini care-i vin de la materie, nu va exista în ea reculegere; dar dacă reculegerea [in jurul materiei] e risipită, e limpede că şi mintea e liberă de imaginile pătimaşe. 35. Liniştirea înseamnă a sta în fata adevărului in suflet, fiindcă adevărul e cunoscut fără imagini. Adevarul e limpezimea gândirii la Dumnezeu care se inaltă în minte. 36. Orice gândire întipăreşte în minte lucrul spre care se mişcă. Dar fiindcă e lipsit de imagini, adevărul nu întipăreste nimic în minte atunci cand aceasta se găndeşte la el, nici o materie, nici o alcătuire de gânduri. Bine a spus un cunoscător [gnostic] îmbrăcat in Dumnezeu [Evagrie]: ,,Mintea care vede pe Dumnezeu e liberă de întipăriri şi de materie”. [1] . Orice imagine care se află în minte e aşadar mai prejos de adevăr. Gândirea la Dumnezeu aşază mintea mai presus de imagini. 37. Patima nu mai domneşte intr-o gândire moartă fată de lume. Moartea fată de lume e o aşteptare neincetată a mortii. Când există iubirea pentru un lucru oarecare, amintirea lui se misca repede si in chip aprins in gândire, iar când iubirea de el dispare, amintirea lui rămâne multă vreme; dar chiar si atunci când rămâne, rămâne în chip rece şi simplu şi nu ne mai tulbură. Aceasta e moartea de care vorbeam: când nici o iubire fată de ceva anume nu se mai găseşte în noi, atunci patima lui se stinge, şi nu mai suntem tulburati nici de amintirea, nici de vederea lui. Atunci însă când amintirea şi vederea lui ne tulbură, e evident că patima lui e încă vie în noi din pricina iubirii pe care i-o purtăm. 38. Mila omului e arătarea [imaginea] milei lui Dumnezeu dată ca un dar al măruntaielor [lui Dumnezeu] celor a caror inimă e îndreptată spre ea şi care urăsc lumea şi o tăgăduiesc pentru Numele Lui. Căci e cu neputintă ca oamenii care sunt robii lumii, ai slavei ei, ai stăpânirii ei, ai odihnei ei sau ai posesiunii ei. [2] să se invrednicească de minunatul dar al milei, fiindcă acesta se mişcă numai în limpezimea conştiintei. N-am văzut vreodată pe cineva robit in gândul său de patima unuia din lucrurile de mai sus in care să se găsească o milă desăvârşită. Unii sunt însă lipsiti de ea din neştiintă. Cu cât gandirea lor e acoperită de unul din aceste lucruri, cu atăt sunt impiedicati de la aceasta. In măsura în care însă le lasă, această virtute neasemănată se mişcă in ei prin apăsarea pe care le-o produce această lăsare şi, în măsura in care se curătă de orice legătură cu lumea, se mişcă în măruntaiele lor şi mila. Lipsa milei ca şi ticăloşia vin, aşadar, din marele număr al patimilor, fiindcă acestea invârtoşează inima şi n-o lasă să fie mişcată de milă. Unul ca acesta nu ştie să aibă compătimire de cineva, nu ştie să sufere în lipsurile lui, nici să se intristeze pentru cei ce cad în păcat; ci, din pricina patimilor spuse mai sus, mânia şi invidia sunt încă tari şi puternice în el, iar uneori, mişcat de un zel nebunesc, se intâmplă să fie cuprins în sufletul său şi de o dorintă de răzbunare în locul lui Dumnezeu. Se intelege că in sufletul său nu e loc pentru milă. Diferitele lucruri despre care a fost vorba în acest capitol le vei găsi în orice om. Faptul de a da săracilor e doar partea cea mai mică şi neinsemnată a milei şi nu pretuieşte nimic în fata părtilor ei principale, care au loc în inimă şi de care conştiinta se impărtăşeşte prin gustarea durerii pe care o încearcă inima. Dar de ce să facem ca şi cum n-am avea acum nici măcar această mică parte? Chiar şi atunci când cineva dă altuia o bucată de pâine, cine îl vede priveşte la aceasta ca la un lucru mare. Sigur e însă că Dumnezeu nu o va primi pe aceasta [milostenia exterioară] făra cea dinainte [mila lăuntrică]. 39. Bagă de seamă să nu te laşi stăpânit de patima celor ce se imbolnăvesc din dorinta de a-i îndrepta pe altii şi vor să fie cu de la sine putere cenzorii şi indreptătorii tuturor defectelor celorlalti. Aceasta e o patimă deosebit de aspră şi ea se vede mai ales la cei părăsiti de purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Mai ales dacă nu eşti egumen, nici întâi-stătător, ci una din slugi şi mai sunt şi altii ca tine. Fiindcă acest lucru e treaba egumenilor. Dacă-mi vei spune: „Fac asta din iubire”, atunci nu cere de la tine această iubire. Căci e mai bine să cazi în desfrânare decât în această boală. Nu vorbi de rău pe nimeni, nici nu fă aluzie la greşelile lui în faţa altora, chiar dacă acestia iţi vor spune: „Trebuie să cunoşti bine slăbiciunile lui”. Spune-le acestora: „Nu cunosc acest lucru. Şi chiar dacă as fi auzit câte ceva, din pricina rănilor sufletului meu nu mi-as fi ingăduit să le păstrez în amintire sau să mă gândesc la ele”. Dacă iubirea lui Dumnezeu e în tine, pregăteşte în rugăciune tămăduirea sufletului său şi lasă îndreptarea lui pe seama lui Dumnezeu Care e mai inţelept decât tine. Dacă Dumnezeu, nu ajunge să-l îndrepte atunci când te rogi, cu atât mai putin o vei putea face prin propriile tale puteri. Dacă e ucenicul sau slujitorul tău, spune-i atunci un cuvânt, o singură dată, şi dacă nu se îndreaptă, desparte-te de el. Aceasta-i calea urmată de singuraticii desăvârşiţi care-şi păzesc sufletul. Dacă e prietenul tău şi se ascunde de mai mulţi şi de oameni incercaţi, depărtează-te de el, mai ales dacă-şi cunoaşte defectul şi îşi ştie ruşinea, dar dispretuieşte mustrarea. [3]. 40. Oriunde te-ai afla, fii singuratic în conştiinţa ta, singur şi străin în inimă, neamestecându-te cu nimeni.


 

[1]– EVAGRIE, Kephalaia Gnostika I. 46.

[2]– Nota marginală: „Nu ca aceia care au slava sau avuţii ori sunt principi ori magistrati nu pot fi milostivi: nu pot fi limpezi cei cuprinşi de patima pentru aceste lucruri.”

[3]– Lămurire: Acest lucru scamănă cu ceea ce spunea MARCU MONAHUL [= ASCETUL: «Mai bine este a ne ruga cu evlavie pentru aproapele decat a-l mustra pentru tot lucrul» [Despre legea duhovnicească 135] şi: «Pe cine nu ascultă de un cuvănt, nu-l sili cu un alt cuvânt, ci dobăndeşte pentru tine folosul pe care el l-a dispreţuit prin răbdarea ta, şi răbdarea ta iti va fi mai de folos decăt indreptarea » [Despre cei ce-şi inchipuie ca se indreapta prin fapte 200]

<- pagina anterioara     continuarea ->

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Sf Isaac Sirul: Cuvinte catre singuratici despre viata duhului, taine dumnezeiesti, pronie si judecata [29]&8221;

  1. Pingback: Sf Isaac Sirul: Cuvinte catre singuratici despre viata duhului, taine dumnezeiesti, pronie si judecata [28] | indulciri cu dor

  2. Pingback: Sf Isaac Sirul: Cuvinte catre singuratici despre viata duhului, taine dumnezeiesti, pronie si judecata [30] | indulciri cu dor

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s